Ce este BRGE?

            Refluxul gastroesofagian apare atunci când conţinutul din stomac se întoarce în esofag, deoarece sfincterul dintre esofag şi stomac, numit sfincterul esofagian inferior sau cardia, nu se închide corect.

Care sunt simptomele BRGE?

            Simptomele comune sunt arsuri în piept (pirozis) şi/sau regurgitaţie acidă. Pirozisul este o senzaţie de arsură simţită la nivelul sternului şi apare când conţinutul stomacului irită mucoasa esofagului. Regurgitaţia acidă este senzaţia de întoarcere a lichidului gastric din stomac până în gură. Simptome mai rare asociate cu BRGE includ dureri toracice de cauză noncardiacă, wheezing (respiraţie şuierătoare), gât iritat şi tuse.

Ce cauzează BRGE?

            BRGE apare atunci când există un dezechilibru între mecanismele de apărare ale mucoasei esofagului şi factorii de  agresiune, precum acidul gastric şi alte enzime şi sucuri digestive din stomac. De multe ori, bariera dintre esofag şi stomac este redusă prin slăbirea musculaturii sfincterului esofagian inferior sau prin prezenţa unei hernii hiatale,prin care o parte a stomacului herniază în torace. Herniile hiatale sunt comune ,dar nu toţi pacienţii cu această patologie au reflux. O altă cauză majoră de reflux este obezitatea,  deoarece presiunea crescută din abdomen depăşeşte forța gravitațională. Sarcina, fumatul, excesul de alcool, cafeaua, sucurile de citrice, produsele pe bază de roşii, ciocolata, menta sau mâncărurile grase pot  contribui deasemeni la apariţia simptomelor de reflux.

Cum se diagnostichează BRGE?

            Când un pacient prezintă simptomele clasice ale bolii de reflux gastroesofagian, în special pirozis şi regurgitații acide,el beneficiază inițial de un diagnostic clinic,nefiind necesare teste adiţionale înaintea inițierii terapiei specifice. Dacă simptomele nu răspund la tratament, sau dacă pacientul asociază și alte simptome precum scăderea ponderală, dificultăţi de înghiţire sau hemoragie digestivă , teste adiţionale vor fi necesare.

Endoscopia digestivă superioară este o investigație specială ce presupune folosirea unui tub subţire și flexibil, cu cameră si sursă de lumină proprii, pentru examinarea esofagului, stomacului şi duodenului.Procedura se poate realiza în condiții de siguranță, cu anestezie locală și/sau cu sedare profundă . O endoscopie digestivă superioară permite medicului să examineze mucoasa esofagului şi să gasească semne sau leziuni ale  unei BRGE complicate cu esofagită.În același timp explorator, se pot recolta și biopsii( fragmente de țesut ). Prelevarea de biopsii nu provoacă durere sau disconfort. 

Un alt test util în diagnosticul BRGE este ph-metria, ce cuantifică aciditatea din esofag și corelează valorile obținute cu simptomele de reflux.Se poate realiza prin ataşarea unui senzor mic în esofag în timpul endoscopiei sau prin plasarea unei probe subţiri şi flexibile în esofag pentru 24 ore, timp în care conţinutul acid este cuantificat. Informaţia este transmisă unui mic dispozitiv de înregistrare, atașat la centura pacientului.

Radiografiile nu au niciun rol în evaluarea iniţială a indivizilor cu simptome de BRGE.

Cum se tratează BRGE?

            Simptomele de reflux  pot fi ameliorate/ anulate de o serie de măsuri igieno-dietetice, ce iși propun să ajusteze excesele alimentare sau stilurile de viaţă necorespunzătoare. Prin urmare, trebuie acționat pe factorii incriminați :

-       cafea

-       sucuri de citrice

-       produse pe bază de roşii

-       băuturi acidulate

-       ciocolată

-       mentă

-       mâncăruri grase sau condimentate

-       mâncatul  înainte de culcare

-       fumatul

-       excesul de alcool

-       excesul în greutate

Dormitul cu capul mai sus, la 30 °, pe o pernă mai înaltă, poate fi util în timpul nopții, prin diminuarea ratei de reflux acid.

Dacă simptomele persistă,se pot utiliza medicamente anti-acide.Această clasă terapeutică are un timp de acțiune relativ scurt şi de aceea are un rol limitat în tratarea refluxului acid. Antagoniştii receptorilor H2 de histamină (ranitidină, cimetidină, sau famotidină) reduc producţia de acid în stomac. Aceste medicamente funcţionează bine pentru simptomele moderate de reflux şi sunt destul de sigure, cu efecte secundare acceptabile.

Inhibitorii de pompă de protoni (omeprazol, lansomeprazol, pantoprazol, esomeprazol, sau rabeprazol) sunt foarte eficienți în tratamentul simptomelor refluxului. Ele blochează procesul final al producţiei de acid în stomac şi se iau de obicei de 1-2 ori pe zi înainte de masă. Pentru simptome frecvente, aceste medicamente sunt cele mai eficiente.

            Prokineticele, sau medicaţia care stimulează activitatea musculară a stomacului şi esofagului, pot fi folosite uneori pentru tratamentul refluxului.

            Chirurgia trebuie considerată la pacienţii cu BRGE documentat, care nu pot tolera medicamentele sau care au regurgitaţie persistentă, în ciuda terapiei. Dacă simptomele persistă în ciuda medicaţiei, o evaluare amănunţită trebuie făcută înainte de chirurgie. Chirurgia refluxului se numeşte fundoplicatură. În această procedură, dacă o hernie hiatală este prezentă, este eliminată şi o parte a stomacului este înfăşurată pe porţiunea inferioară a esofagului pentru a întări bariera dintre esofag şi stomac. Operaţia se face de obicei laparoscopic, pentru a se evita incizia completă a stomacului. Din cauza complexităţii chirurgiei, este important să găsiţi un chirurg dedicat, pentru a vă prezenta riscurile și beneficiile procedurii.

Când trebuie să merg la medic?

            Se impune evaluare/reevaluare medicală imediată în caz de simptome de alarmă  precum scădere ponderală inexplicabilă, tulburări de înghiţire sau hemoragie digestivă. Simptomele persistente, în ciuda tratamentului dietetic și medicamentos, necesită deasemeni reevaluare și completare de investigații . În plus, dacă folosiţi frecvent  diverse medicamente pentru a reduce simptomele, este de preferat să beneficiați de evaluare și indicații medicale.

De reţinut

            Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) poate fi asociată cu hernia hiatală, obezitatea, sarcina, fumatul, excesul de alcool şi consumul unor alimente precum cafea, suc de citrice, produse pe bază de roşii, ciocolată, mentă sau alimente grase.