Ce este dilatarea esofagiană?

            Dilatarea esofagiană este o procedură care permite medicului să dilate sau să lărgească o zonă îngustată a esofagului (tubul pe unde trece mâncarea din cavitatea bucală în stomac). Medicul poate  folosi diverse metode pentru realizarea acestei proceduri. În funcție de particularitățile pacientului și tehnica folosită, medicul poate opta pentru sedare profundă în timpul manevrelor de dilatare sau pentru anestezie locală cu xilină la baza limbii.

De ce se face dilatarea esofagiană?

            Cauza cea mai comună de îngustare sau constricţie a esofagului este fibrozarea acestuia, din cauza refluxului acid prelungit de la nivelul stomacului în esofagul distal, proces ce caracterizează boala de reflux gastroesofagiană. Pacienţii cu o porţiune îngustată au frecvent tulburări de deglutiție( înghiţire ); mâncarea „rămâne” în esofag, provocând dureri şi disconfort. Cauzele mai puțin frecvente  de stenoze esofagiene ce necesită dilatație sunt următoarele: cancerul esofagian prin exces de ţesuturi, sclerozarea esofagului după tratament cu radioterapie sau o tulburare de motilitate a esofagului (a mişcărilor  ce favorizează înaintarea mâncării în stomac).

Cum mă voi pregăti pentru această procedură?

             Un stomac gol permite cea mai bună şi cea mai sigură investigare, aşa că se recomandă repaus alimentar și hidric timp de 6 ore anterior procedurii. Medicul vă va indica momentul inițierii repausului, în funcţie de programarea procedurii.

            Menţionaţi medicului dacă sunteți sub tratament la momentul respectiv-numele și posologia medicamentelor sunt importante ( în special aspirină, anticoagulante sau clopidogrel). Se pot recomanda stoparea temporară a terapiei sau modificarea dozelelor obişnuite. Medicul vă va ghida în acest sens.  Discutaţi eventualele alergii medicamentoase, precum şi alte probleme de sănătate, cum ar fi boli de inimă sau plămâni. De asemenea, menţionaţi medicului eventualele intervenţii stomatologice, recente sau programate, deoarece este posibil să aveţi nevoie de antibiotice înaintea dilatării esofagiene.

La ce să mă aştept în timpul dilatării esofagiene?

              În funcție de particularitățile pacientului și tehnica folosită, medicul poate opta pentru sedare profundă în timpul manevrelor de dilatare sau pentru anestezie locală cu xilină la baza limbii.

            Medicul va  iniția procedura prin introducerea endoscopul prin gură până în esofag, stomac şi duoden. Endoscopul nu împiedică respiraţia. În acest moment, medicul decide dacă va folosi un balonaş pentru dilataţie sau dilatatori de plastic și fir ghid pentru a lărgi esofagul. Puteţi simţi o presiune uşoară în gât sau în piept în timpul procedurii. Medicul poate  face radiografii în timpul procedurii de dilatare, pentru a verifica corectitudinea poziționării instrumentelor.

La ce să mă aştept după dilatarea esofagiană?

             După realizarea dilatației,  veţi fi monitorizat până trec efectele anestezicelor. Gâtul poate fi uşor iritat şi vă puteţi simţi balonat din cauza aerului introdus în stomac în timpul procedurii. Puteţi relua aportul hidric după intervenţie, dacă medicul nu vă dă alte indicații. Majoritatea pacienților vor relua alimentația a doua zi , conform recomandărilor medicului curant.

Dacă ați beneficiat de sedare profundă, veţi fi monitorizat în zona de recuperare până vă refaceți, iar cineva va trebui să vă conducă acasă şi să vă supravegheze. Nu aveți voie sa conduceți după procedură- chiar dacă sunteţi vigili, raționamentul şi reflexele se pot modifica pe parcursul zilei.

Care sunt potenţialele complicaţii ale dilatării esofagiene?

            Deşi complicaţiile pot apărea chiar dacă procedura este efectuată corect, ele sunt rare, atunci când medicul beneficiază de pregătire specifică și experienţă în domeniu. Perforația este cea mai gravă complicație și definește ruptura completă a peretelui esofagian la un anumit nivel. Poate necesita intervenție chirurgicală în scop reparator. Sângerarea,o altă complicație a procedurii, apare mai frecvent, ca o consecință a unei rupturi limitate doar la mucoasă.De cele mai multe ori, este autolimitată și se oprește spontan. Nu trebuie omise reacțiile adverse minore la sedative.

            Este important să recunoaşteţi rapid semnele posibilelor complicaţii. Dacă aveţi dureri în piept, febră, dificultăţi de respiraţie, sângerare sau scaun negru după procedură, anunţaţi imediat medicul.

Sunt necesare dilataţii repetate?

            În funcţie de gradul şi de cauza îngustării esofagului, se va stabili necesitatea dilataţiilor repetate. Dilatarea treptată, în mai multe ședințe, permite o lărgire progresivă a lumenului esofagian și reduce riscul complicaţiilor. După dilatarea completă a îngustării, nu se indică repetarea intervenției în scop profilactic. Dacă îngustarea a fost cauzată de refluxul acid, se recomandă terapie antisecretorie , pentru a preveni recidiva. Medicul vă va sfătui suplimentar în acest caz.