Informatii pentru pacienti

Ce este diverticuloza?

Ce este diverticuloza?

            Diverticuloza este o afecţiune ce definește formarea de mici buzunare( săculeți)  în mucoasa sau peretele oricărei porţiuni a tubului digestiv. Aceste buzunare apar atunci când stratul interior al tubului digestiv este împins spre punctele slabe ale stratului exterior. Un singur buzunar se numeşte diverticul. Buzunarele  diverticulozei sunt localizate  mai frecvent  în porţiunea inferioară a intestinului gros (colon). Unele persoane pot avea doar câţiva diverticuli în porţiunea stângă a colonului, iar alții pot prezenta o afectare globală, în toate segmentele colonului.

Cine face diverticuloză?

            Diverticuloza este o patologie frecventă, care afectează jumătate din persoanele de peste 60 de ani şi aproape toata poulația ce depășește vârsta de 80 de ani. Odată cu vârsta, diverticulii devin mai proeminenţi. Diverticuloza este neobişnuită la pacienţii sub 40 de ani.

Ce cauzează diverticuloza?

            Pentru că diverticuloza este rară în zone ale lumii cu alimentaţie bogată în fibre şi cereale, fructe şi legume, majoritatea doctorilor cred că aceasta apare datorită consumului redus de fibre. O dietă săracă în fibre duce la constipaţie, cu creştere de presiune în tubul digestiv și compresie pe peretele colonului în timpul mişcărilor acestuia.Combinaţia de presiune şi compresie de-a lungul timpului duce la diverticuloză.

Care sunt simptomele diverticulozei?

            Majoritatea pacienților cu diverticuloză sunt diagnosticați accidental, deoarece sunt asimptomatici. Unele persoane pot avea balonări, crampe abdominale sau constipaţie, datorită dificultăţii de trecere a conţinutul colonic  prin regiunile afectate.

Cum se pune diagnosticul de diverticuloză?

            Din cauza lipsei simptomelor, diverticuloza se diagnostichează  frecvent accidental, la o  examinare colonoscopică din cadrul screeningului pentru cancer colo-rectal sau pentru diverse acuze subiective . Gastroenterologii pot vizualiza direct diverticulii din colon, folosind un tub flexibil şi subţire , cu cameră și sursă de lumină proprii, introdus prin rect. Diverticuloza se poate vedea şi în alte teste de imagistică, cum ar fi computer tomograf (CT) sau tranzit baritat.

Care este tratamentul diverticulozei?

            Odată apăruţi, ei nu mai dispar. Din fericire, majoritatea pacienţilor nu au simptome şi nu necesită tratament. Când apar dureri abdominale, balonări sau constipaţie, medicul poate recomanda o dietă bogată în fibre pentru a stimula tranzitul. Sunt recomandate 20-35 g de fibre zilnic, dar multe persoane consumă doar jumătate. Cea mai uşoară metodă de creştere a dozei zilnice de fibre necesare  este prin suplimentarea consumului de fructe, legume şi cereale. Merele, perele, broccoli, morcovii, varza, fasolea şi păstăile sunt doar câteva exemple de alimente bogate în fibre. Ca alternativă, medicul poate recomanda un supliment alimentar cu fibre precum psilium, metilceluloză ,etc. Aceste produse sunt prezente în multe forme, inclusiv tablete, pudre sau napolitane. Suplimentele cu fibre  reduc spasmul din colon, prin urmare reduc simptomatologia dureroasă.

Există complicaţii ale diverticulozei?

            În evoluție, pot apărea o serie de complicații precum inflamaţie, infecţie, sângerare sau ocluzie intestinală. Din fericire, diverticuloza nu produce cancer.

             Diverticulita definește inflamarea acestor dilatații sacciforme( buzunare). Se poate manifesta prin dureri abdominale, apărare la palpare şi febră. Mai poate asocia  greţuri, vărsături, tremor, frisoane sau constipaţie. Medicul poate recomanda efectuarea unui CT pentru a confirma o diverticulită. Cauzele minore de infecţie sunt tratate cu antibiotice orale şi nu necesită internare în spital. Netratată, diverticulita poate produce colecţii de puroi (numite abcese) la exteriorul colonului sau o infecţie generalizată prin perforarea diverticulului, numită peritonită. Abcesele sunt puse în evidență imagistic, prin CT, necesită internare, tratament antibiotic intravenos şi posibil drenaj percutanat/laparoscopic. Episoade repetate de diverticulită pot necesita chirurgie pentru a rezeca porţiunea afectată a colonului.

           Sângerarea apare de obicei dintr-un singur diverticul şi se numeşte sângerare diverticulară. Aceasta este cea mai frecventă cauză de sângerare colonică la pacienţii peste 40 de ani şi se prezintă sub formă de exteriorizare de sânge roşu sau roşu închis prin rect.  Majoritatea sângerărilor colonice se opresc singure; în caz contrar, o colonoscopie poate fi necesară pentru evaluare și intervenție terapeutică. Dacă sângerarea este severă şi persistentă, se recomandă spitalizare pentru administrare de sânge sau alte lichide intravenoase.Atunci când hemostaza endoscopică este ineficientă, se recomandă intervenția cirurgicală.

          Ocluzia intestinală poate apărea după episoade repetate de diverticulită. În acest caz, chirurgia poate fi necesară pentru a rezeca porţiunea respectivă de colon și pentru a restabili tranzitul intestinal. 

Developed by acron.ro
© sred.ro