Ce este Endoscopia Digestivă Superioară (EDS)?
Ce este Endoscopia Digestivă Superioară (EDS)?
EDS
permite examinarea de către medic a mucoasei tubului digestiv superior, ce
include esofagul, stomacul şi duodenul (prima porţiune a intestinului subţire).
Medicul va folosi un tub subţire şi flexibil numit endoscop, cu cameră şi sursă
de lumină proprii şi va obţine imagini
în timp real, proiectate pe un monitor. Se mai numeşte endoscopie
gastrointestinală superioară, esofagogastroduodenoscopie sau panendoscopie.
În ce situații se recomandă efectuarea EDS?
EDS permite evaluarea unor simptome
digestive de tipul durerilor epigastrice, greţurilor, vărsăturilor sau
dificultăţilor de înghiţire. Poate fi cel mai bun test pentru obiectivarea
hemoragiei digestive și stabilirea etiologiei acesteia. Are acuratețe
superioară radiografiei în decelarea
leziunilor inflamatorii, ulcerelor şi
tumorilor de la nivelul tubului digestiv superior.
EDS
permite medicului prelevarea de biopsii (mici fragmente de ţesut). Biopsia
ajută medicul să facă diferențierea între o leziune benignă şi una malignă
(cancer), dar are și alte indicații. Prin biopsie, se poate pune în evidență
infecția cu Helicobacter pylori, bacteria care produce ulcer.
EDS este utilă și pentru tratarea
unor probleme ale tubului digestiv superior. Medicul poate introduce în canalul de lucru al endoscopului diverse
instrumente,în scop terapeutic. De exemplu, medicul poate dilata o zonă
îngustată, poate rezeca polipi (de obicei benigni) sau poate trata sângerări de
diverse cauze .
Ce pregătire este necesară?
Un
stomac gol permite cea mai bună şi cea mai sigură investigare, aşa că se
recomandă repaus alimentar și hidric timp de 6 ore anterior procedurii. Medicul
vă va indica momentul inițierii repausului, în funcţie de programarea
procedurii.
Menţionaţi
medicului dacă sunteți sub tratament la momentul respectiv-numele și posologia
medicamentelor sunt importante. Se pot recomanda stoparea temporară a terapiei sau
modificarea dozelelor obişnuite. Discutaţi eventualele alergii medicamentoase,
precum şi alte probleme de sănătate, cum ar fi boli de inimă sau plămâni.
Pot să îmi iau medicamentele actuale?
Majoritatea medicamentelor pot fi
luate ca de obicei, dar unele pot interacţiona cu pregătirea examinării. Informaţi-vă medicul despre tipul terapiei,
mai ales aspirină,clopidogrel,
medicamente antiinflamatorii, anticoagulante (warfarină, heparină), insulină şi
fier. Menţionaţi şi ce alergii medicamentoase aveţi.
Ce se întâmplă în timpul EDS?
Medicul
foloseşte un spray anestezic local și/sau un sedativ pentru a vă relaxa. Vă
veţi aşeza pe o parte, şi medicul va introduce endoscopul prin gură până în
esofag, stomac şi duoden. Endoscopul nu împiedică respiraţia. Majoritatea
pacienţilor consideră procedura uşor neplăcută. În cazul sedării, pacientul va
adormi.
Ce se întâmplă după EDS?
Veţi fi monitorizat până trec efectele
anestezicelor. Gâtul poate fi uşor iritat, şi vă puteţi simţi balonat din cauza
aerului introdus în stomac în timpul investigației. Puteţi să mâncaţi după
intervenţie, dacă medicul nu vă dă alte indicații.
Medicul
vă va comunica rezultatul examinării, iar în cazul efectuării unei biopsii, vă
va indica să reveniți pentru rezultat după o anumită perioadă de timp.
Dacă vi s-au
administrat sedative, cineva va trebui să vă conducă acasă şi să vă
supravegheze. Chiar dacă sunteţi vigili după procedură, raționamentul şi
reflexele se pot modifica pe parcursul zilei.
Care sunt riscurile procedurii?
EDS este o manevră invazivă, prin
urmare poate genera o serie de complicații-experiența medicului endoscopist
poate însă limita frecvența incidentelor.
Sângerarea poate să apară în cursul
unei biopsii sau a unei polipectomii, dar frecvent este limitată şi arareori
necesită tratament. Perforaţia (ruptură sau fisură în peretele tubului
digestiv) este rară, dar poate necesita intervenție chirurgicală ulterioară.
Unii pacienţi pot avea reacții
adverse la sedative sau acutizări ale bolilor cronice.
Pacientul
trebuie să fie informat cu privire la semnele precoce ce pot anunța apariția unei complicații
postendoscopice. Se va contacta medicul curant, în caz de febră, durere progresivă
în gât sau piept ,dureri abdominale, sângerări, scaune negre. Sângerările pot
să apară şi după câteva zile.
Dacă
aveţi nelămuriri legate de posibilele complicaţii, contactaţi-vă medicul
imediat.