Informatii pentru pacienti

Ce este Endoscopia Digestivă Superioară (EDS)?

Ce este Endoscopia Digestivă Superioară (EDS)?

            EDS permite examinarea de către medic a mucoasei tubului digestiv superior, ce include esofagul, stomacul şi duodenul (prima porţiune a intestinului subţire). Medicul va folosi un tub subţire şi flexibil numit endoscop, cu cameră şi sursă de lumină proprii  şi va obţine imagini în timp real, proiectate pe un monitor. Se mai numeşte endoscopie gastrointestinală superioară, esofagogastroduodenoscopie sau panendoscopie.

În ce situații se recomandă efectuarea  EDS?

            EDS permite evaluarea unor simptome digestive de tipul durerilor epigastrice, greţurilor, vărsăturilor sau dificultăţilor de înghiţire. Poate fi cel mai bun test pentru obiectivarea hemoragiei digestive și stabilirea etiologiei acesteia. Are acuratețe superioară  radiografiei în decelarea leziunilor inflamatorii, ulcerelor  şi tumorilor de la nivelul tubului digestiv superior.

            EDS permite medicului prelevarea de biopsii (mici fragmente de ţesut). Biopsia ajută medicul să facă diferențierea între o leziune benignă şi una malignă (cancer), dar are și alte indicații. Prin biopsie, se poate pune în evidență infecția cu Helicobacter pylori, bacteria care produce ulcer.

            EDS este utilă și pentru tratarea unor probleme ale tubului digestiv superior. Medicul poate introduce  în canalul de lucru al endoscopului diverse instrumente,în scop terapeutic. De exemplu, medicul poate dilata o zonă îngustată, poate rezeca polipi (de obicei benigni) sau poate trata sângerări de diverse cauze .

Ce pregătire este necesară?

            Un stomac gol permite cea mai bună şi cea mai sigură investigare, aşa că se recomandă repaus alimentar și hidric timp de 6 ore anterior procedurii. Medicul vă va indica momentul inițierii repausului, în funcţie de programarea procedurii.

            Menţionaţi medicului dacă sunteți sub tratament la momentul respectiv-numele și posologia medicamentelor sunt importante. Se pot recomanda stoparea temporară a terapiei sau modificarea dozelelor obişnuite. Discutaţi eventualele alergii medicamentoase, precum şi alte probleme de sănătate, cum ar fi boli de inimă sau plămâni.

Pot să îmi iau medicamentele actuale?       

            Majoritatea medicamentelor pot fi luate ca de obicei, dar unele pot interacţiona cu pregătirea examinării.  Informaţi-vă medicul despre tipul terapiei, mai ales aspirină,clopidogrel, medicamente antiinflamatorii, anticoagulante (warfarină, heparină), insulină şi fier. Menţionaţi şi ce alergii medicamentoase aveţi.

Ce se întâmplă în timpul EDS?

            Medicul foloseşte un spray anestezic local și/sau un sedativ pentru a vă relaxa. Vă veţi aşeza pe o parte, şi medicul va introduce endoscopul prin gură până în esofag, stomac şi duoden. Endoscopul nu împiedică respiraţia. Majoritatea pacienţilor consideră procedura uşor neplăcută. În cazul sedării, pacientul va adormi.

Ce se întâmplă după EDS?

            Veţi fi monitorizat până trec efectele anestezicelor. Gâtul poate fi uşor iritat, şi vă puteţi simţi balonat din cauza aerului introdus în stomac în timpul investigației. Puteţi să mâncaţi după intervenţie, dacă medicul nu vă dă alte indicații.

            Medicul vă va comunica rezultatul examinării, iar în cazul efectuării unei biopsii, vă va indica să reveniți pentru rezultat după o anumită perioadă de timp.

Dacă vi s-au administrat sedative, cineva va trebui să vă conducă acasă şi să vă supravegheze. Chiar dacă sunteţi vigili după procedură, raționamentul şi reflexele se pot modifica pe parcursul zilei.

Care sunt riscurile procedurii?

            EDS este o manevră invazivă, prin urmare poate genera o serie de complicații-experiența medicului endoscopist poate însă limita frecvența incidentelor.

Sângerarea poate să apară în cursul unei biopsii sau a unei polipectomii, dar frecvent este limitată şi arareori necesită tratament. Perforaţia (ruptură sau fisură în peretele tubului digestiv) este rară, dar poate necesita intervenție chirurgicală ulterioară.

Unii pacienţi pot avea reacții adverse la sedative sau acutizări ale bolilor cronice.

            Pacientul trebuie să fie informat cu privire la semnele precoce  ce pot anunța apariția unei complicații postendoscopice. Se va contacta medicul curant, în caz de febră, durere progresivă în gât sau piept ,dureri abdominale, sângerări, scaune negre. Sângerările pot să apară şi după câteva zile.

            Dacă aveţi nelămuriri legate de posibilele complicaţii, contactaţi-vă medicul imediat.

Developed by acron.ro
© sred.ro