Ce este esofagul Barett?

            Esofagul Barett este o afecțiune în care mucoasa esofagului se modifică, căpătând aspect similar mucoasei intestinului subţire. Această modificare apare de obicei la joncțiunea  gastro-esofagiană.

            Cea mai frecventă cauză a esofagului Barret  este boala de reflux gastroesofagian (BRGE), ce produce inflamație cronică la nivelul mucoasei. Perioada de timp de la instalarea refluxului este direct proporțională cu riscul de apariție a Barretului, în timp ce frecvenţa şi intensitatea simptomelor BRGE nu constituie un factor de risc.

            Deși majoritatea pacienților cu Barret nu vor dezvolta cancer esofagian, ei mențin un risc crescut pentru această afecțiune față de populația generală, motiv pentru care se recomandă o monitorizare atentă.

            În prezent, diagnosticul de esofag Barett impune biopsierea zonei modificate de mucoasă.

Am risc de cancer esofagian?

            Există două tipuri de cancer de esofag: cancer cu celule scuamoase şi adenocarcinom. Primul apare de obicei la fumători, la utilizatorii de produse cu tutun şi la alcoolici. Adenocarcinomul, pe de altă parte, apare la pacienţii cu BRGE și esofag Barret. Este mai frecvent la bărbaţii de rasă albă ,obezi. Medicii cred că majoritatea adenocarcinoamelor esofagiene apar pe fondul unui esofag Barett.

Ce test se face pentru esofagul Barett?

            Medicul va recomanda efectuarea  unei endoscopii digestive superioare. Această investigație presupune folosirea unui  tub subţire şi flexibil numit endoscop, cu cameră şi sursă de lumină proprii, pentru obținerea unor imagini în timp real, proiectate pe un monitor. Dacă medicul suspectează un esofag Barett, el va recolta mici  fragment de ţesut (biopsii) pentru a confirma diagnosticul.

            Capsula endoscopică reprezintă o altă opțiune de vizualizare a esofagului. Medicul vă va da să înghiţiţi o cameră video de mărimea unei pastile. Camera are propria sursă de lumină şi face poze în tot tubul digestiv, în timp ce coboară către colon. Pozele sunt trimise către mici dispozitive de înregistrare,  atașate de corpul pacientului. Ulterior, imaginile pot fi analizate și interpretate. Această metodă poate ridica suspiciunea unui esofag Barret, dar nu îl poate confirma, deorece nu permite prelevare de biopsii.

            Prelevarea de biopsii din esofag este o metodă necesară diagnosticului, sigură, nedureroasă, ce comportă complicații rare. Rezultatul anatomopatologic va fi gata într-o perioadă variabilă de timp, în funcție de complexitatea prelucrării probei, gradul de adresabilitate către centrul de histpatologie, etc.

De ce trebuie făcut screening-ul esofagului Barett?

            Esofagul Barett este de două ori mai frecvent la sexul masculin. Tinde să apară la bărbaţii caucazieni, de vârstă medie ,cu simptomatologie specifică BRGE, debutată de o lungă perioadă de timp. Nu există consens în ceea ce privește criteriile de monitorizare. Chiar şi la pacienţii cu simptomatologie tipică de reflux, esofagul Barett și adenocarcinomul sunt patologii rare. O primă recomandare ar fi screening-ul pacienţilor de peste 50 de ani ,cu arsuri semnificative, cu regurgitații, cu tratament continuu, pe o perioadă lunga de timp ( ani ). Dacă primul screening este negativ, se poate renunța la monitorizarea endoscopică ulterioară. Aceste recomandări sunt revizuite periodic de echipe de experți, prin urmare ele se pot modifica în timp. Se preferă stabilirea unei atitudini, în acord cu recomandările medicului endoscopist.

Cum se tratează esofagul Barett?

            Medicamentele şi/sau chirurgia pot trata cu succes BRGE. Totuşi, niciuna dintre acestea nu reprezintă opțiuni de primă linie pentru esofagul Barett. Diagnosticarea unui Barett cu displazie ( leziune precanceroasă) recomandă abordare endoscopica, prin metode ce folosesc căldura (ablaţie prin radiofrecvenţă, ablaţie termică cu argon plasmă, coagulare sau coagulare multipolară), temperatura rece (crioterapie) sau lumină și substanţe chimice speciale (terapie fotodinamică).

            Este necesar să discutaţi disponibilitatea şi eficienţa acestor tratamente cu gastroenterologul. Ele pot fi urmate de o serie de complicații- se fac studii în acest domeniu; Medicul este cel care stabilește indicația intervenției și gradul de risc individual al pacientului.

Ce este displazia?

            Displazia este o condiţie precanceroasă, diagnosticată doar prin examinarea ţesutului biopsiat la microscop. Displazia se caracterizeză de către medicul anatomopatolog ca fiind de grad scăzut, moderat sau de grad înalt.

            În cea de grad înalt, anomaliile sunt extinse şi există un model de creştere anormală al celulelor. În cea de grad redus, există schimbări anormale în celule, dar în mai puţin de jumătate, iar modelul de creştere celulară este încă normal.

            Este recomandat ca orice diagnostic de displazie să fie confirmat de către 2 patologi dedicați, cu experiență în domeniu. Dacă se confirmă displazia, medicul poate recomanda monitorizare endoscopică frecventă, intervenție terapeutică endoscopică sau chirurgie clasică de esofag,  în funcţie de gradul displaziei şi bolile asociate ale pacientului.

Dacă am esofag Barett, cât de des trebuie să fac endoscopie pentru a căuta o displazie? 

            Riscul de cancer esofagian la pacienţii cu esofag Barett este redus, de aproximativ 0,5% pe an. Aşadar, rețineți-esofagul Barett nu este sinonim cu cancerul. Diagnosticarea lui impune totuși monitorizare endoscopică. Ritmul de monitorizare și eventualele indicații terapeutice vor fi individualizate de către medicul curant, în funcție de rezultatul biopsiilor.