Informatii pentru pacienti

Să înţelegem polipii şi tratamentul lor

Ce este un polip colonic?

Polipii sunt formaţiuni (tumori noncanceroase) ce cresc pe mucoasa colonului. Aceştia pot apărea în mai multe locuri în tubul digestiv, dar sunt mai frecvenţi pe colon. Ei variază în mărime, de la jumătate de centimetru până la câţiva centimetri în diametru. Ei arată ca mici „cocoaşe” crescute pe mucoasa colonului şi se exteriorizează în lumen (cavitatea colonului). Uneori ei cresc pe un „picior” şi arată ca ciupercile. Unii polipi pot fi plaţi. Mulţi pacienţi prezintă câţiva polipi împrăştiaţi în diferite zone ale colonului. Unii polipi pot conţine mici zone canceroase, deşi majoritatea dintre ei, nu.

Cât de comuni sunt polipii colonici? Ce îi cauzează?

Polipii sunt foarte frecvenţi la adulţi, mai ales odată cu vârsta. Deşi sunt rari la pacienţii de 20 de ani, se estimează că pacienţii de 60 de ani au 25% şansă să aibă un polip. Nu ştim ce cauzează polipii. Unii experţi susţin că o dietă bogată în grăsimi şi săracă în fibre predispune la apariţia polipilor. Este posibil să existe şi un risc genetic de a-i face.

Care sunt riscurile cunoscute de a dezvolta polipi?

Cel mai mare risc de a dezvolta polipi este vârsta peste 50 de ani. Antecedentele de polipi colonici sau cancer de colon în familie cresc riscul de a-i dezvolta. De asemenea, pacienţii cu istoric personal de polipi colonici sau cancer de colon au risc mărit de a dezvolta polipi noi. În plus, există nişte polipi rari sau sindroame canceroase care apar în familie şi cresc riscul de a dezvolta polipi la vârste tinere.

Există tipuri diferite de polipi?

Există două tipuri de polipi: hiperplazici şi adenomatoşi. Polipul hiperplazic nu are risc de cancer. Cel adenomatos, totuşi, se crede că este precursorul (originea) majorităţii cancerelor de colon, deşi majoritatea lor nu devin niciodată canceroşi. Examinarea histologică a ţesuturilor la microscop este cea mai bună metodă de a diferenţia între cele două tipuri de polipi. Deşi este imposibil de determinat care dintre polipii adenomatoşi vor deveni cancere, polipii mari au risc mai mare de a deveni cancere şi cei mai mari (peste 3 cm) pot deja conţine zone de cancer. Pentru că doctorul nu poate fi sigur de tipul lui după aspect, el recomandă rezecţia tuturor polipilor la colonoscopie.

Cum se găsesc polipii?

Majoritatea polipilor nu prezintă simptome. Cei mari pot prezenta sânge în scaun, dar şi ei sunt de obicei asimptomatici. Aşadar, cea mai bună metodă de a detecta polipii este screening-ul persoanelor fără simptome. Alte tehnici de screening: testarea pentru sânge în scaun, sigmoidoscopie pentru treimea inferioară a colonului, sau un test radiologic cu clismă cu bariu sau colonoscopie virtuală. Dacă unul dintre teste găseşte sau suspectează polipi,

doctorul va recomanda o colonoscopie pentru a-i rezeca. Deoarece colonoscopia este cea mai bună metodă de a detecta polipi, mulţi experţi recomandă acum colonoscopia ca metodă de screening ca să înlăture orice polip găsit în aceeaşi procedură.

Cum sunt rezecaţi polipii?

Majoritatea polipilor găsiţi la o colonoscopie pot fi rezecaţi în timpul procedurii. Sunt disponibile multe metode: majoritatea constă în rezecţia lor cu un instrument cu fir de sârmă şi/sau arderea bazei polipului cu curent electric. Aceasta se numeşte rezecţia polipilor. Pentru că mucoasa colonului nu este sensibilă la tăiere sau ardere, rezecţia nu produce disconfort. Polipii rezecaţi sunt examinaţi la microscop de un anatomopatolog care va determina tipul lui şi prezenţa vreunui cancer. Dacă polipul este mare sau are aspect neobişnuit este lăsat pentru o eventuală intervenţie chirurgicală; endoscopistul poate marca locul prin injectarea de cantităţi mici de cerneală de India sterilă sau cerneală neagră în peretele colonului. Acest proces se numeşte tatuaj endoscopic.

Care sunt riscurile rezecţiei de polipi?

Rezecţia de polipi (sau polipectomia) în timpul colonoscopiei este o rutină la pacienţii neinternaţi. Complicaţiile posibile, care sunt rare, includ sângerarea după polipectomie sau perforaţia (gaură sau ruptură) a colonului. Sângerarea din locul polipectomiei poate fi imediată sau întârziată câteva zile; sângerarea persistentă poate fi oprită aproape întotdeauna prin tratament la colonoscopie. Perforaţiile apar rar şi pot necesita chirurgie pentru a fi reparate.

Cât de des am nevoie de colonoscopie dacă am polipi rezecaţi?

Medicul va decide când este nevoie de următoarea colonoscopie. Aceasta depinde de mai mulţi factori, inclusiv numărul şi dimensiunea polipilor scoşi, tipul de polipi şi calitatea curăţării colonului în procedura precedentă. Calitatea curăţării afectează abilitatea medicului de a vedea suprafaţa colonului.

Dacă polipii erau mici şi s-a văzut toata suprafaţa colonului la colonoscopie, medicii în general recomandă o colonoscopie în 3-5 ani. Dacă aceasta nu arată alţi polipi, este posibil să nu mai fie nevoie de niciuna încă 5 ani.

Totuşi, dacă polipii erau mari şi plaţi, medicul poate recomanda un interval doar de câteva luni înaintea repetării colonoscopiei pentru a fi sigur că nu mai există polipi. Medicul va discuta aceste opţiuni cu dumneavoastră.

Developed by acron.ro
© sred.ro